Eustaţiu Memu: „Medicii capabili nu sunt neapărat apanajul centrelor universitare”

Un interviu cu doctorul Eustaţiu Memu, medic primar chirurgie toracică la Spitalul Judeţean de Urgenţă Drobeta-Turnu Severin.

Se vorbeşte mult despre munca în echipă. Cu cine faceţi echipă, în afara compartimentului de chirurgie toracică, în spital şi în judeţul Mehedinţi?

Chirurgia toracică poate fi considerată, mai degrabă, o supraspecializare chirurgicală deşi pregătirea prin rezidenţiat se face distinct la noi în ţară. Majoritatea patologiei este de tip cronic şi subacut: tumori toracice, pleurezii, patologie non-tumorală de resort chirurgical (emfizem pulmonar, pneumotorace, chisturi, abcese pulmonare cronice, bronşiectazii, pericardite). Prin urmare, cea mai mare parte a pacienţilor ne sunt trimişi de către colegi de altă specialitate: pneumologi, internişti, cardiologi, oncologi, medici de familie. În zilele noastre pacienţii sunt complet investigaţi preoperator prin imagistică (radiografie, computer tomografie, rezonanţă magnetică), spirometrie, evaluare cardiologică, analize de laborator, endoscopie digestivă superioară, endoscopie bronşică. Postoperator, aproape toate cazurile necesită examen citologic şi/sau histopatologic, tratamente adjuvante oncologice, radioterapie, recuperare respiratorie, chimioterapie antituberculoasă. Şi, bineînţeles, orice intervenţie chirurgicală implică o anestezie. Iată cu câte specialităţi colaborăm, zic eu, cu succes, pre, peri şi postoperator.

Cu câţi medici de familie colaboraţi? Câţi v-au sunat în ultimul an ca să discute despre un caz, pe câţi i-aţi sunat pentru a le cere detalii despre un pacient?

Realitatea este că nu avem prea multă comunicare directă. Sunt sigur că dumnealor văd biletele de externare ale pacienţilor noştri, dar în hăţişul birocratic extrem de cronofag nu mai este timp pentru asemenea comunicări. Sincer, nu cred să fi vorbit la telefon cu mai mult de zece medici de familie din Mehedinţi în cei zece ani de existenţă a chirurgilor toracici în Spitalul Judeţean Drobeta-Turnu Severin. Iar postoperator de obicei se ţin pacienţii (cei care se ţin!) de recomandări şi vin la control.

Cum decurge colaborarea cu medicii pneumologi din judeţ?

Foarte bine. Există nuanţe însă. Istoric, neexistând chirurgi toracici până la angajarea mea aici în 2009 cazurile erau trimise la Timişoara sau Craiova. Din 2009, a apărut o colaborare, progresiv tot mai bună.

Cum ajung pacienţii la dvs, care este traseul şi cum ar putea fi simplificat? Care este modul în care doriţi să comunicaţi cu colegii: să vă sune, să vă trimită un email?

Trebuie ţinut cont de particularităţile modului de organizare local, care este probabil comun multor spitale judeţene de urgenţă neuniversitare: compartiment de cinci pături în cadrul secţiei de chirurgie. Ideea acestei structuri organizatorice este de a asigura urgenţele, astfel că pacienţii de acest tip ajung prin UPU. Ceilalţi ajung prin modul amintit la prima întrebare. Pentru aceştia ideală este prezentarea cu toate investigaţiile şi consulturile de altă specialitate (inclusiv preanestezic) efectuate, concluziile de rigoare trase şi planul terapeutic stabilit într-o consultaţie în ambulatoriu. Dar… Modul de comunicare cu colegii? Telefonic pare mai facil dar este… perturbator uneori. Sistemul de mesagerie (SMS prin reţelele de telefonie sau oricare dintre cele via internet) ori emailul sunt mai „aşezate”, calme, dar nu cât ai bate din palme. Pentru consulturile intersecţii emailul este prea mult. Pentru comunicarea cu medicii de familie este ideal!

Sunteţi un comunicator deosebit, cu un umor negru, acid de multe ori. De fiecare dată când vorbiţi despre comunicarea cu pacientul vi se schimbă tonul vocii şi cumva, amărăciunea se simte în tot ceea ce spuneţi. Care ar fi mesajul dvs. pentru pacienţi, ce pot face ei diferit, în aşa fel încât consultaţia să decurgă mai bine?

Mă izbesc uneori de un fel de suspendare a lor. Încerc să le explic cât mai clar, chiar desenez, ca apoi să constat că nu au înţeles. Unii refuză mental concretul, altora li se pare probabil că nu se poate aşa ceva în „micul” (!) oraş de provincie unde se află. Cred că este bine să înţeleagă că există posibilităţi terapeutice şi în cancer şi că medicii capabili nu sunt neapărat apanajul centrelor universitare.

Aţi afirmat într-un interviu anterior că va ocupaţi şi de infecţii. La ce anume vă referiţi? Cum decurge colaborarea cu medicii infecţionişti?

Chirurgia toracică poate fi utilă în cazurile de pleurezii ori pericardite infecţioase (tuberculoase sau netuberculoase), supuraţii pulmonare cronice, mediastinite, abcese ale peretelui toracic, chisturi hidatice toracice. În plus, în Drobeta-Turnu Severin, colegul meu (dr. Dănuţ Popovici) şi cu mine suntem singurii medici care efectuăm bronhoscopii, fiind solicitaţi la unele cazuri de infecţii bronhopulmonare pentru bronhoaspiraţii şi recoltări de aspirat bronşic pentru examene bacteriologice şi BK. Colaborarea cu ceilalţi medici implicaţi (infecţionişti, pneumologi, anestezişti) este excelentă.

Există medici în România care roagă pacienţii să fie atenţi la personalul medical, să se asigure că cei care îi îngrijesc se spală pe mâini. Ce părere aveţi despre asta?

Cred că acest mod de abordare face parte din medicina personalizată practicată de mult timp în sistemul public de sănătate în urma umilirii salariale a personalului medical începând cu anii socialismului. Dar soluţia este că şefii de secţii sau orice serviciu medical să imprime şi cultive personalului din subordine o rigoare firească. Iar cadrele de predare să insiste asupra igienei mâinilor, metodelor de antisepsie şi asepsie. Normal că administraţiile unităţilor sanitare trebuie să-şi facă treaba prin asigurarea condiţiilor şi materialelor necesare.

Sunteţi preşedintele comitetului de organizare al celei de a V-a ediţii a Conferinţei de cancer bronhopulmonar, eveniment ce avea loc pentru prima dată la Drobeta-Turnu Severin. Ce mesaj aveţi pentru colegi, de ce ar fi bine să participe la această conferinţă, ce vor putea afla despre această patologie pentru care screeningul este prea scump?

Încercăm să atragem atenţia asupra cancerului bronhopulmonar, care este cam neglijat. Dacă în România socialistă se lupta cu tuberculoza, iată că ne-am occidentalizat. Este prima cauză de mortalitate prin cancer la bărbaţi, iar la femei nu este departe. Trebuie să promovăm prevenţia, adică luptă cu fumatul. Depistarea precoce înseamnă computer tomografie, nu MRF sau radiografie. Tratamentul chirurgical, cel mai eficient în cazurile precoce, este complet neglijat de factorii decizionali. Radioterapie nu există în toată Oltenia, cu excepţia Craiovei! Pacienţi sunt şi vor fi tot mai mulţi, nu este o soluţie să fie toţi îndrumaţi spre centre universitare, mai ales când ai muguri pe care-i poţi ajuta să înflorească, nu să se ofilească! Persoanele cu cancer bronhopulmonar merită mai mult!”

***

Doctorul Eustaţiu Memu este preşedintele comitetului de organizare al celei de-a V-a ediţii a Conferinţei de Cancer Bronhopulmonar de la Drobeta-Turnu Severin (6-7 septembrie 2019), un eveniment organizat de Asociaţia de Chirurgie Toracică Modernă (preşedinte conf. Univ. Dr. Alin Demetrian), sub egida UMF Craiova, în parteneriat cu Societatea Română de Pneumologie. La Conferinţă vor participa dr. Nelly Cherciu, dr. Michael Schenker, dr. Constantin Darius Ungureanu, dr. Constantin Pleşan, dr. Eleodor Carstoiu, dr. Daniela Cirnatu, asist. Univ. Dr. Valentin Coşei, dr. Elena Vlad, dr. Rus Ovidiu, dr. Irina Drãgan, dr. Carmen Marcu, prof. Univ. Dr. Silviu Sofronie, prof. Asoc. Dr. Costin Popescu, dr. Ahileas Chimorgiachis, conf. Univ. Dr. Claudia Toma şi alţi invitaţi implicaţi în managementul cancerului bronhopulmonar.

Sursa: HOUSTON NPA