Dezbateri în stil românesc

Discuţiile legate de proiectul legii vaccinării obligatorii au evidenţiat modalitatea formală şi lipsită de conţinut a dezbaterilor în România. În trei ani de zile, au fost trei sau patru aşa-zise dezbateri (de câte aproximativ 4 ore) în care fiecare vorbitor a avut la dispoziţie 5 minute pentru a discuta legea. Lipsa de conţinut a dezbaterii mi-a fost confirmată de o întâlnire pe care am avut-o la un post de televiziune cu un senator PSD, aprig susţinător al vaccinării cu forţa.

Mi-am expus la început punctul de vedere şi am aşteptat contraargumentele. În loc de acestea, discuţia a fost deviată spre atacuri la persoană şi pe afirmaţii ca de exemplu: ”cum un profesor universitar susţine asemenea lucruri”. Atacurile nu s-au oprit la mine şi au continuat cu medicii care au semnat un memoriu trimis parlamentarilor. Am încercat să revin la argumente, dar la un moment dat mi-am pierdut cumpătul şi am căzut în această capcană: am început şi eu să acuz. Mi-am revenit repede, am retractat, dar oricât am insistat, nu am reuşit să aduc dezbaterea pe făgaşul normal. Am rămas cu un gust amar. Prin urmare, reiau argumentele pe care le-am mai prezentat, dar care nu au ajuns la urechile preopinentului prezent în studio.

1. Legea trebuie analizată nu numai din punct de vedere tehnic, cât mai ales din punct de vedere etic. Pentru că ea limiteaza drepturi civile şi influenţează absolut toată populaţia. Pe de alta parte, trebuie să recunoaştem că politicile de vaccinare au scăzut dramatic incidenţa unor boli invalidante şi potenţial letale precum poliomielita sau pertusis.

2. Vaccinarea atinge toate principiile etice fundamentale:
Autonomie: Vaccinare obligatorie sau vaccinare voluntară?
Datoria de a face bine: bine pentru persoană sau pentru colectivitate?
Non-vătămare: Sunt vaccinurile sigure?
Dreptate distributivă: Sunt vaccinurile accesibile pentru fiecare cetăţean?

3. Etica hipocratică sau etica colectivistă?
Achiziţiile medicinei ştiinţifice, inclusiv politicile vaccinării, s-au dezvoltat în concordanţă cu scopurile tradiţionale ale eticii individuale. Etica individualistă, bazată pe jurământul lui Hippocrates, trebuie să satisfacă două condiţii: (a) Plasarea intereselor pacientului deasupra intereselor terţelor părţi şi deasupra intereselor personale ale medicilor şi (b) Plasarea intereselor individuale ale pacienţilor deasupra intereselor colective ale societăţii şi ale statului. Cei mai mulţi eticeni cred că programele de vaccinare obligatorie permit violarea acestor două condiţii, şi astfel, subordonează în mod deliberat relaţia medic-pacient intereselor statului. Cele mai multe politici de sănătate referitor la vaccinări tind să urmeze o etică colectivistă (interesele statului mai presus de interesele cetăţeanului) care contrastează semnificativ cu etica individualistă, care ghidează medicina. Dilemă pentru medici: Recomand vaccinuri pacienţilor mei pentru că astfel acţionez în interesul lor sau pentru că trebuie să fiu compliant cu politicile statului de vaccinare universală şi obligatorie?

4. Analiza risc-beneficiu se realizează de medic şi pacient. Se identifică riscul, se estimează probabilitatea de apariţie şi magnitudinea acestuia. În final, decizia o ia persoana prin intermediul consimţământului informat (pentru ea sau pentru copiii minori) pentru că dacă medicul are cunoştinţe ştiinţifice, cetăţeanul are expertiză în ceea ce priveşte interesul propriu (sănătatea sa, corpul său, valorile sale morale).

În concluzie, îmi menţin punctul de vedere exprimat anterior: sunt pro-vaccinare, pro-vaccinare cu respectarea drepturilor cetăţenilor şi al eticii hipocratice, pro-vaccinare cu o posologie a riscului. Pro-vaccinare, dar împotriva obligativităţii vaccinării.

P.S.1: Numele celor care au redactat legea nu este accesibil publicului. Motivul pentru care s-a păstrat această confidenţialitate a fost pentru a îi feri de presiunea publică. Este interesant însă că numele medicilor, care au semnat memoriul împotriva legii, a fost făcut public. Totuşi, e de inters public informaţia dacă cei care au redactat legea au fost sponsorizaţi de către industria farmaceutică, ei sau organizaţia din care fac parte. Cu alte cuvinte, declaraţia de interese pentru a nu exista suspiciuni sau interpretări rău-voitoare.

P.S.2: La un moment dat s-a încercat a se duce discuţia în plan politic, spunându-mi-se că dacă PSD-ul ar fi fost în locul Guvernului Orban, altfel ar fi fost gestionată coronacriza. Este maximum de ipocrizie pentru că PSD-ul a votat în Parlament toate măsurile propuse de Guvernul Orban.

SURSA:www.facebook.com

Vasile Astărăstoae

Profesor de Medicină Legală la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Grigore T. Popa" Iaşi

One thought on “Dezbateri în stil românesc

  • 16 Jun 2020 at 12:55 AM
    Permalink

    Nu sunt deacord cu vaccinarea obligatorie..

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Pin It on Pinterest