Vieţile nesalvate de doamna Pintea
O să renunţ a mai scrie despre doamna Pintea. De acum este treaba justiţiei să stabilească cum, ce, când şi dacă. Nu mă supără nici faptul că i-au dat, momentan, drumul. Anatema i-a ars deja fruntea şi dacă se va apuca din nou de politică vom şti cu toţii cine este. Îi vom citi pe frunte calibrul politic. Mă rog, prin Baia Mare nu prea contează chestiile astea, se pare.
O singură precizare doar. Pe când soţul şi drogatul (pardon, pe nedrept condamnatul penal pentru droguri) de fi-su contrafăceau o manifestaţie populară de susţinere a decompensatei aflate în arest, o frază mi-a zgâriat auzul. Aceea că doamna Pintea a fâcut bine. A salvat vieţi. Las la o parte că, dacă se va stabili că realmente a luat şpagă pentru a trafica influenţa sa de manager în derularea unui contract, probabil că, indirect, va fi luat, nu salvat, vieţi.
Dar, dacă vorbim de trecut, de perioada când conducea ministerul, nu am constatat nici o reformă, nici o îmbunătăţire şi nici un proiect care să fi schimbat în bine ceva. Mai chema presa şi efectua, sub luminile reflectoarelor, câte un control, fără a se dedica însă să schimbe realmente ceva în finanţarea sau managementul spitalelor cât să se asigure că următorul control va fi bun. Şi, culmea tupeului, a popularizat ideea că medicii sunt atât de corupţi că trebuiesc căutaţi cu pacienţi sub acoperire. Când iată, se pare că pe ea o caută furnizori sub acoperire. Pe cine o fi salvat doamna Pintea pe perioada mandatului mi-e greu să deduc.
Din punctul meu de vedere doamna Pintea s-a adăugat lungului şir de miniştri care au supravegheat pasivi malfuncţionarea unui sistem sanitar care ar trebui reformat din temelii. Şi în această funcţie, cu histrionismele ei prime time, mai mult a omorât decât a salvat vieţi.
