Cifre şi cifre
Dacă ne raportăm doar la ce scrie presa, atunci, în România şi nu numai, nu există nicio boală în afară de COVID-19. Este totuşi momentul să vedem ce s-a întâmplat în primele 6 luni în sistemul spitalicesc.
După cum s-a mai spus, grija celor care gestionează pandemia a fost ca sistemul spitalicesc să nu clacheze din cauza numărului mare de persoane bolnave de COVID-19. Carantina, izolarea, masca nu au avut alt rol decât de a încetini difuzarea virusului în colectivităţi. Aceste măsuri nu înlătură prezenţa virusului. El circulă în continuare şi va continua să circule până când 80% din populaţie se va imuniza.
În ceea ce priveşte spitalele româneşti, comparaţia primelor 6 luni din 2020 cu ceea ce s-a întâmplat în aceleaşi luni în 2019 ne arată câteva lucruri interesante.
În acel interval de timp, numărul de internări în spitale a fost următorul:
În acelaşi timp, repartiţia cazurilor de COVID a fost următoarea:
Ce ne spun aceste cifre?
În primul rând că, în pofida pandemiei, numărul persoanelor spitalizate a scăzut dramatic comparativ cu 2019. Aceasta în condiţiile în care asimptomaticii (adică persoane sănătoase purtătoare ale viruslui SARS-CoV-2) au fost internate obligatoriu deşi acurateţea testelor de depistare nu a fost confirmată de un organism independent. Cu alte cuvinte, în această perioadă nu a existat un risc real ca sistemul spitalicesc să nu poată face faţă numărului mare de pacienţi. În al doilea rând, trebuie să ne explicăm de ce a scăzut dramatic numărul persoanelor internate în spitale. Există cel putin cinci explicaţii:
- A scăzut morbiditatea populaţiei României. Lucru puţin plauzibil, deoarece morbiditatea nu poate să scadă atât de dramatic într-un an de zile.
- A crescut eficienţa medicinei primare şi, prin urmare, o populaţie mai restrânsă a fost dirijată către spitale.
- Este consecinţa ordinului prin care s-au restricţionat internările în spitale.
- Din cauza panicii induse de propaganda apocaliptică, gradul de adresabilitate a scăzut, persoanele bolnave preferând să se trateze la domiciliu.
- Măsurile luate de către autorităţi au avut eficienţă maximă.
Rămâne să apreciem care dintre explicaţii sunt valabile.
P.S.: Consumul de medicamente în primele 6 luni ale anului 2020 a scăzut cu 30%. Şi se explică prin faptul că mulţi bolnavi nu au beneficiat de asistenţă medicală, iar numărul de internaţi a scăzut (fiind ştiut faptul că se înregistrează cel mai mare consum de medicamente în spitale).
