Câteva sfaturi „anti-Covid-19”, pentru personalul sanitar din prima linie

Omenirea a mai trecut prin câteva pandemii – începând cu pesta bubonică, holera şi, mai recent, gripa H1N1 din 2009 – o să trecem şi peste aceasta. Cea mai mare pagubă a fost cauzată de pandemia de gripă spaniolă care a evoluat între 1918-1920 şi care a avut între 50 şi 100 de milioane de victime pe tot globul. Dar, ca să ajungem să putem vorbi la trecut despre ce ne aşteaptă pe noi, ar fi bine de ţinut cont că:

  • Inamicul este o entitate biologică bazată pe un mesaj genetic codificat într-un lanţ de acizi ribonucleici (ARN). Acest mesaj viral este distrugător pentru anumite specii ale regnului animal, care posedă un genom cu dublul lanţ de acid dezoxi-ribonucleic (ADN) – iar acest virus, Covid-19, este acum setat pentru a ataca ADN-ul speciei Homo sapiens. Deci inamicul nostru comun este virusul ARN şi nu omul (bolnav sau purtător) care i-a căzut victimă.
  • Acest inamic nu doarme: virusul nu este viu şi nu are cicluri biologice comparabile cu ale noastre. Dar, este un virus foarte mare, în comparaţie cu alţi viruşi ARN, ceea ce îl face mai vulnerabil la acţiunea unor factori externi: suportă cu dificultate căldura (deja, la 26 de grade este în discomfort termic) şi cedează uşor în faţa dezinfectanţilor pe bază de alcool sau săpun.
  • Acest inamic nu se vede cu ochiul liber. Pentru a-l identifica, sunt necesare teste de biologie moleculară (un test de Polymerase Chain Reaction, modificat prin adăugarea unei etape, folosind revers-transcriptază pentru multiplicarea genoamelor de tip ARN). Aparatura de laborator este disponibilă doar în centrele regionale, kit-urile sunt destul de scumpe – dar numai astfel se poate confirma prezenţa virusului. Problema este că virusul e contagios şi în a doua parte a perioadei de incubare. Acesta este motivul pentru care sunt necesare perioadele de autoizolare sau carantină pentru persoanele care au tranzitat regiunile în care Covid-19 are circulaţie intensă.

În consecinţă, pentru a maximiza avantajul datorat cunoştinţelor noastre despre acest virus, ar fi util ca personalul sanitar (din camere de gardă, triaje, puncte de trecere a frontierei) să ţină cont de următoarele sfaturi:

  • Să aibă răbdare să explice celor care se prezintă la triaj care sunt avantajele cooperării celor cu genom ADN: bolnavii sau purtătorii aparent sănătoşi de Covid-19 pot infecta mii de oameni dacă nu se supun regulilor impuse de autorităţi.
  • Câtă vreme sunt în prima linie, să poarte corect echipamentul personal de protecţie (EPP). Din păcate, persoanele purtând acest EPP nu arată prea atrăgătoare – dar va trebui să ne obişnuim cu gândul că, pe durata pandemiei, comfortul şi plăcerile vor trece pe un plan secundar.
  • Cum inamicul este invizibil ochiului liber, ar fi corect să-l considerăm mereu gata de atac, pe toată durata serviciului: EPP se poartă la o distanţă mai mică de 5 metri de o persoană posibil purtătoare de Covid-19. Măştile care acoperă gura şi nasul personalului se schimbă la 90 de minute. Ochelarii de protecţie se dezinfectează din oră în oră. Mănuşile sunt de unică folosinţă.
  • Se evită atingerea mucoaselor (gură, nas, ochi) fără igienizarea mâinilor în prealabil – deci pe durata serviciului nu se mănâncă, nu se fumează, nu se duce mâna la faţă.
  • Virusul poate părăsi căile respiratorii ale celor infectaţi prin particule umede de salivă şi mucozităţi, care se pot depune pe o rază de 3-4 metri de la locul exhalării/strănutului fără mască. Aceste particule se pot depune pe diferite suprafeţe, care devin contagioase pentru 12 ore în cazul suprafeţelor metalice, pentru 6-12 ore la textile şi vreo 10 minute pe tegumente. De aceea este util să dezinfectăm frecvent suprafeţele metalice cu soluţii bazate pe alcool, să aruncăm EPP folosite odată la deşeuri infecţioase, să spălăm uniformele separat de hainele personale şi să ne spălăm foarte frecvent pe mâini cu apă şi săpun, sau să folosim un dezinfectant pentru mâini.
  • Cunoscând disconfortul creat de căldură pentru virus, este util consumul de lichide calde în cantităţi mici, dar la intervale regulate: un termos cu un ceai cald (neîndulcit), de un litru, ar trebui să ajungă pentru o tură de 8 ore. Consumând 2-3 înghiţituri la fiecare 15 minute s-ar ţine mucoasa bucală şi faringiană umedă – lucru ce scade aderenţa virusului şi ar drena o parte dintre viruşi în căutare de gazdă spre stomac, unde acidul gastric i-ar distruge.
  • Nu urmaţi sfaturi după ureche: nu trebuie luate medicamente antivirale preventiv. Nu vă faceţi perfuzii cu vitamina C în doze recomandate de veterinari pentru elefanţi: cu imunitatea nu e de jucat, nici în plus şi nici în minus (în cazul gripei spaniole chiar imunitatea naturală a provocat pneumoniile fatale prin aşa-numita furtuna de citokine). Intraţi în ture odihniţi, îmbrăţişaţi de cei iubiţi (în prealabil) şi mâncaţi: în prima linie nu se mănâncă. Despre alimentaţia sănătoasă şi echilibrată, cred că nu este cazul să vorbim acum.

Una dintre cauzele de anxietate după terminarea turei: oare nu m-am infectat? Cum poate afla personalul sanitar, dacă a scăpat nevătămat din prima linie?

  • Aşteaptă 14-20 de zile: dacă nu apar semne de boală, după această perioadă probabil nu vor mai apărea.
  • Efectuează testul Covid19 – în prezent acest test nu este disponibil la cerere. În cazul apariţiei semnelor clinice se recoltează, de către medicii infecţionişti, probele biologice, care se trimit la centrele regionale. Semnele clinice sunt: dureri de gât (3-4 zile), apoi febră, dureri musculare, nas înfundat fără rinoree şi pneumonia ce cauzează dispnee. De menţionat că, în caz de rinoree, probabil un virus respirator banal este cauza – ceea ce se poate considera un caz fericit, în acest context.
  • Când apar semnele pneumoniei, starea pacientului se poate altera profund. Este însă un semn clinic, ce precede insuficienţa respiratorie şi care se pretează la auto-monitorizare. Recomand efectuarea acestui test în fiecare dimineaţă: trageţi aer adânc în piept şi ţineţi-vă respiraţia pentru 10 secunde. Dacă această procedură nu vă produce tuse sau discomfort, cu mare probabilitate plămânii nu sunt infectaţi.

În consecinţă, probabil că această pandemie nu va fi ultima din istoria omenirii. Diferenţa faţă de cele prin care s-a trecut până acum poate fi făcută prin cunoştinţele pe care le-am acumulat în ultima vreme, legate de caracteristicile virusului, metodele de propagare şi măsurile epidemiologice cu care putem diminua impactul pandemiei. Din păcate, panica (că vine sfârşitul lumii), egoismul şi dorinţa de avea confort în orice circumstanţe pot determina grupuri mari de oameni să reacţioneze inadecvat şi să se comporte ca aliaţi ai virusului ARN. Aceşti oameni fug din carantină, mint autorităţile privind regiunile tranzitate şi propagă boala sau isteria. Misiunea noastră este să aplicăm cunoştinţele ştiinţifice, pentru a ne proteja ADN-ul şi cele conexe acestuia. Multă sănătate!

SURSA:www.facebook.com

András Györfi

Medic internist la spitalul din Marghita, judeţul Bihor

Leave a Reply

Your email address will not be published.

Pin It on Pinterest